Inceput de septembrie, duminica, soare, destul de cald, B plecat din Bucuresti. Copilul zbarnaia pe langa mine.
– Maaaamiiii vreau sa mergem undeva!
-Unde?
-Undeva, unde sa fie pisici!
Am stat putin pe ganduri, apoi mi-am adus aminte, ca acum doi ani cand am fost la Muzeul Satului, am vazut o groaza de pisici dornice sa fie mangaiate, asa ca am plecat spre muzeu.
Noi am mers cu masina, adresa exacta a muzeului este: Sos. Kiseleff nr. 28-30, sector 1, Bucureşti. In fata muzeului este un loc de parcare, mic ce-i drept, dar noi am gasit repede loc de parcare.
Daca alegeti mijloacele de transport in comun, autobuzele care opresc fix in fata muzeului ( Statia Muzeul Satului), sunt: 131, 205, 331, 335, N113. ( Traseul autobuzelor este disponibil daca dati click pe fiecare numar).
Pentru taxa de intrare, vezi foto.
Am intrat si primele lucruri pe care le-am vazut, au fost o pisica si un cocos. A crescut inima in mine cand am vazut zambetul de pe fata lui David.
– Mamiii, ai stiut ca aici sunt pisici!
Copil fericit, mama linistita.
In incinta muzeului este un restaurant ” Hanul la Bariera”unde am mancat o o ciorba de perisoare super buna!
Langa restaurant erau plantate rosii, ardei, varza, si am inteles de la cei care le ingrijeau ca o parte din ele sunt folosite la restaurant, deci putem spune ca am mancat bio 🙂
Ce am vazut?
Case traditionale din toate zonele tarii, lui David i-au placut cele din Dobrogea pentru ca erau pictate cu alb si albastru. Din cauza deficitului de personal, doar unele casute puteau fi vizitate. Am vazut cum arata un bordei, am si intrat intr-unul, David a spus ca e locuinta perfecta daca vrei sa te ascunzi de balauri.
Pe marginea dinspre lac erau insiruite mai multe mori de apa care aveau diferite intrebuintari: presa pentru ulei, rasnita pentru cereale, etc.
Am vazut si o moara de vant, biserici, un cuptor pentru oale, un salon pentru dans si o cherhana.
Am trecut pe langa fiecare in parte si ne-am imaginat cum aratau oamenii care au trait in acele case, cum se imbracau, practic am inventat cate o poveste pentru fiecare loc din muzeu. Este un exercitiu de imaginatie super pentru copii.
Am facut concurs de adunat castane si o doamna ne-a explicat tehnica incondeierii oualor. Ne-am distrat pe cinste!
Pisicile stau la umbra si asteapta mangaierea vizitatorilor, veveritele sperioase fugeau de pe o creanga pe alta iar cocosii si gainile cotcodacesc in asteptarea unor graunte.
Frecvent se organizeaza evenimente, calendarul il puteti accesa aici.
Locul asta este perfect pentru o zi de weekend, lacul ii da un aer linistit, de poveste, zonele cu umbra unde te poti ascunde de arsita soarelui, restaurantul, locul de joaca pentru copii si zona de picnic, pot transforma o zi plictisitoare intr-una frumoasa.
Noua ne-a placut la Muzeul Satului si il recomandam.
Calatorii frumoase!